Inner World

Discovering myself. Enjoying the journey.

Thank you, you are wonderful!

Thank you, you are wonderful sunt cuvintele pe care mi le-a spus astăzi o tipă din Grecia. Băi, deci she made my day!(pe englezo-română ca să fiu și eu la modă!) Nu mi-a mai zis nimeni în viața mea că sunt minunat. Bine, în afară de mama, dar asta nu se pune. Este prima fată care îmi zice că sunt wonderful și… m-am simțit super bine. Să vă și povestesc.

Eram astăzi la stop pe la Răzoare și vine la mine tipa respectivă: “I’m sorry, do you speak english?” Am avut un moment de ezitare, ascultam Guerilla de Dimineață (o emisiune pe care o iubesc) și sincer nu prea îmi venea să renunț la două minute de bună-dispoziție ca să îi explic ei cine știe ce. Dar am zis că da, vorbesc engleza. Vroia să ajungă la facultatea de chimie, facultate care e chiar lângă psihologie, unde mergeam eu, așa că decât să îi explic pe unde să o ia i-am propus să mergem împreună cele 5 minute până la facultate. Dau să-mi pun la loc casca în ureche, să mă întorc la Dobro și Craio dar parcă ceva mă oprește… de ce să nu vorbesc eu un pic cu fata asta, așa de chestie, poate aflu o poveste mișto. Fac și de un articol pe blog și oricum Dobro și Craio ar fi mândri de mine dacă în loc să îi ascult pe ei aș schimba câteva vorbe cu o fată venită în România. Și intru în vorbă cu ea, de unde e, ce face în România, chestii din astea banale. Tipa era din Grecia, era aici ca să studieze medicina și acum mergea la un curs de limba română. Am mai povestit câte ceva, i-am povestit despre pasiunea mea pentru trail running și despre faptul că ei în Grecia au un maraton foarte mișto, Zeus Maraton, pe muntele Olimp. I-am mai spus de cât de mult mi-a plăcut cartea Zorba Grecul a lui Nikos Kazantzakis, carte pe care într-o perioadă o luam cu mine oriunde mergeam și pe care am aflat că ea a studiat-o la școală în Grecia. Am vorbit și de filmul Zorba Grecul și de scena absolut memorabilă în care Anthony Quinn dansează pe plajă. Se vedea că era încântată că știu despre țara ei. Am și râs împreună. Am condus-o până la chimie, am intrat cu ea și am ajutat-o să găsească sala unde avea cursul. Apoi ne-am zis pa și mi-a zis vorbele din titlu. Ah, și o chema Kfdgrsjdsijhsdi dar mi-a zis că pot să îi zic Eva.

M-am gândit cât de ușor poți face ziua cuiva mai frumoasă, pur și simplu făcându-i un compliment sincer. Nu costă bani și e de efect. Mult timp am fost reținut când venea vorba de complimente deși tot timpul am apreciat diverse lucruri la oamenii din jurul meu. Îmi era mai ușor să fiu ironic. Nu înțeleg ce aștept ca să zic cuiva cât de mișto e un anumit lucru pe care îl face. Întâlnirea cu tipa aceasta, cu Eva, a schimbat ceva în modul în care mă voi raporta de acum încolo la oamenii din jurul meu.

Am de gând ca săptămâna viitoare sau peste două săptămâni să trec pe la cursul ei să o întreb ce mai face, dacă e totul ok. Doar atât. Știu că nimeni nu o să mă creadă, dar nu vreau să o agăț. De altfel nu mi s-a părut deloc că ar fi atrăgătoare la modul sexual. Doar vreau să o mai văd o dată.

2 Comments

  1. Hai bai Tibi, ma lasi??? De cate ori ti am spus eu ca esti minunat?!?! Evident vei raspunde ca de 0 ori, dar iti precizez ca s a intamplat de nenumarate ori…bleh..de acum nu te mai complimentez. Ana

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

© 2017 Inner World

Theme by Anders NorenUp ↑

Read previous post:
Cum am fentat sunk cost-ul

Unul din blogurile pe care le citesc regulat este Scoala de Psihologie, unde scrie Adrian Nuta, fost profesor la Facultatea...

Close