Practica în Facultatea de Psihologie

Category :Psihologie

Pentru că în ultimul articol mă plângeam de calitatea slabă a Facultății de Psihologie, acum vreau să vin și cu un lucru bun. Este vorba de stagiul de practică. E drept, am fost norocos, am nimerit unde trebuie, după cum o să vă povestesc mai jos.

Cum se desfășoară stagiul de practică în anul 1? Fiecare grupă este repartizată într-un anume loc. Am colegi care au primit repartizare la o școală de șoferi, la cabinetul unui psiholog, la MAI sau chiar în spital. Eu am primit repartizare la Penitenciarul Rahova și vă spun sincer că este cel mai fain loc dintre toate posibilitățile. În primul rând, din ce am înțeles de la colegii de la alte grupe, la penitenciar este singurul loc unde chiar se ocupă cineva de tine într-un mod serios.

Stagiul de practică are 28 de ore pe care noi le-am împărțit în “vizite” de câte 6 și 4 ore. 28 de ore sunt cam puține pentru a îți face o idee despre cum se desfășoară lucrurile în penitenciar însă sunt bine venite pentru a “simți” dacă te atrage domeniul sau nu. Dacă vrei să înveți mai multe despre psihologia aplicată în penitenciar poți face volunariat – dacă aveți întrebări despre voluntariatul în penitenciar întrebați și am să mă străduiesc să vă ajut în măsura în care pot 🙂

Înainte să mergem prima dată am fost anunțați că noi vom lucra la serviciul psihologia personalului, lucru ce ne-a demoralizat pe toți căci ne așteptam să fim lăsați de izbeliște într-o cameră, eventual să ni se prezinte niște teste psihologice. Ei bine, nu a fost deloc așa. Până acum am fost de două ori și de ambele dăți a fost supeeeer interesant.

În prima zi a venit psihologul de la Jilava (care colaboreaza și cu Penitenciarul Rahova) și ne-a povestit despre munca propriu zisă, despre evaluarea psihologică, consilierea psihologică și despre problemele cu care se confruntă. Când a venit vorba de schimbarea comportamentului anti-social mi s-a părut un pic resemnată dna psiholog. Ne-a povestit că în general nu exista motivație pentru schimbare iar deținuții vin la psiholog cu probleme extrem de concrete: mă bate x și vreau să fiu mutat din celulă, naște soția și vreau să merg o zi acasă etc. Ne-a spus și despre un lucru pe care îl observasem și eu la oamenii fără educație. Persoanele foarte aproape de partea “de animal” din ei, ce nu au fost supuse unui proces de impunere a normelor sociale și culturale știu să te “citească” foarte bine, interpretează inconștient într-un mod foarte exact indiciile nonverbale și își adaptează comportamentul după acestea. Știu imediat dacă te temi și iți simt slăbiciunile. Fără a vrea să fac o astfel de comparație între animale și deținuți, cu siguranță vi s-a întâmplat să vă fie frică de un câine iar câinele din toată lumea care era de față tocmai pe voi să vă latre. Un lucru similar cred că se întâmplă și la persoanele aflate foarte aproape de partea instinctuală din ei. Acum când scriu aceste rânduri chiar mă gândesc să caut la bibliotecă niște cercetări pe această temă 😀

În a doua zi la penitenciar am vizitat Comunitatea Terapeutică. Comunitatea Terapeutică este un sector din penitenciar care se deosebește fundamental de restul penitenciarului. Este foarte curat, deținuții sunt obligați să respecte niște reguli de bună purtare, participă la programe de reintegrare socială. Aici vin deținuții ce obișnuiau să consume droguri (am vorbit cu deținuți ce aveau “la activ” 16 ani de heroină…) și sunt aproape de eliberarea din penitenciar. Prin participarea la acest program ei pot obține o eliberare mai rapidă. Se urmărește minimizarea riscului de reîntoarcere la consumul de droguri, deținuții au un program foarte ocupat pentru a nu avea timp să se gândească la consumul de stupefiante. Este impresionant să vezi persoane cât dulapul, cu tatuaje pe ei, lucrând la mărțișoare, făcând lebăduțe din hârtie, forțându-se ca atunci când sunt enervați de un coleg să scrie pe un bilețel ce i-a enervat în loc să riposteze. Unui deținut chiar îi dădeau lacrimile când vorbea despre droguri. Este drept, erau și deținuți prezenți în program pentru eliberarea mai rapidă și mai puțin pentru renunțarea la droguri. Nu mi-a venit să cred că există așa ceva într-un penitenciar. De altfel sunt doar 3 astfel de comunități în România (Rahova, Jilava si Târgșor) și destul de puține în Europa.

În afară de faptul că am luat contact cu un mediu pe care nu mulți au ocazia să îl viziteze și am aflat informații valoroase despre munca psihologilor în penitenciar a fost și foarte amuzant. Am râs cu poftă când colegele mele (căci la psihologie ai multe colege!) au intrat pe poarta penitenciarului și liniștea a fost spulberată de urletele de lup ale deținuților, nechezături și complimente “brunetaaaa!!! Ce funduleț ai!!!”, “au venit fetele shukare!!!”.

Una peste alta, sunt foarte încântat de acest stagiu de practică.

Later update: un articol mai cuprinzator despre Facultatea de Psihologie am scris dupa absolvire, il gasiti aici.

Sursa foto

  • Florin

    Salut Tibi, ma numesc Florin, sunt la Facultatea de psihologie anul I-ii la Constangeles. Noi am facut practica pe anul intai la gradinita dar as vrea pe timp de vara sa fac voluntariat la penitenciar. Ce trebuie sa fac, cu cine trebuie sa vorbesc ?
    I need guidance!
    p.s. ti-am citit articolu’,super smecher!
    L-am gasit intamplator,cautam chestii despre practica la penitenciar. 😀

    • Tibi Neagu

      Salut,

      Poți vorbi cu ONG-uri care lucrează în penitenciare. Un exemplu este Youth for Justice: http://www.yfj.ro/ , dar bănuiesc că mai sunt și alții. Mai poți vorbi la tine la facultate cu profesorul care predă psihologie judiciară/criminalistică etc, el cu siguranță a avut contacte cu administrația penitenciarelor.

      Spor 🙂 E o super-experiență.

    • Magdalena

      Buna ziua.
      Am vazut intamplator interesul dvs pentru derularea unor activitati de voluntariat in penitenciar. M-am gandit sa va ofer cateva detalii.
      In primul rand, este important sa faceti o distinctie intre practica si voluntariat.
      Stagiul de practica reprezinta perioada in care studentul isi insuseste notiuni, informatii etc, sub coordonarea unui profesor si a indrumatorului de practica.
      Voluntariatul reprezinta o activitate similara celei lucrative, insa fara renumerarea acesteia. Activitatea de voluntariat presupune ca persoana care o deruleaza detine deja toate competentele, notiunile, diplomele, drepturi de libera practica, etc pentru a presta activitatea respectiva. Singura diferenta o face lipsa platii . In prezent activitatea de voluntariat se considera vechime in specialitate (nu si in munca) si este reglementata de Legea 78/2014

  • Pingback: (Se) merita sa dai la facultatea de psihologie? | Innerworld - Discovering myself. Enjoying the journey()